M-am jucat si io putin . E draguta ideea. Nu spun mai mult, vezi video si ai link la final daca esti interesat (a).

Chinezu e pus pe lespe azi, si cum numai el putea, a dat poporului roman o leapsa care suna cam asa:

Exact din locul în care stați acuma faceți 7 pași la stânga, ridicați privirea și priviți pentru fix 7 secunde. Apoi întoarceți-vă la computer și scrieți ce ați văzut

Initial am vrut sa preiau leapsa de acasa, dar e mai frumos sa scrii de unde poti ca doar de aia ai pretentia sa te numesti blogger. Si deci am dat-o in cateva strafuri spre stanga gen counter strike (cum ar zice Sirbu ).

La mine a fost asa: am facut 2 pasi jumate si m-am oprit. In stanga mea era Minxieee, pe care nu am indraznit sa o deranjez caci muncea cu drag si spor, ca unii mai si munceste, nu ca pramatiile de la Monden.Info [aici glumeam, Pyuric stie ca muncesc ].

Buun…si m-am uitat eu 7 secunde la Minxieee, am privit-o de la spate (bai, perversilor, nu pe la spate, ci de la spate) si ma gandeam ca tre’ sa scriu despre ea, ca asa zice leapsa chinezeasca… Dar cine nu o cunoaste pe Minxieee? Ce mai e de spus despre ea? Are o pereche de ochii superbi, e o “tânără speranță de 21 de ani, ce creşte şi se desăvârşeşte cu poftă şi chef de a fi puternică şi pricepută”.

Nu stiu daca e luata fata, nu e treaba mea, stiu ca are pretendenti multi si mai stiu ca munceste extrem de mult… mai multe aflati chiar de la ea, daca sunteti curiosi.

Na chinez batran ce esti! M-ai facut sa scriu despre Minxieee, cine stie ce crede lumea acuma! Iti multumesc pentru leapsa! Te prind eu in offsaid si te plachez ca la rugby!

P.S. M-am gandit si ce s-ar fi intamplat daca scriam leapsa de acasa. Avand in vedere cum am “biroul” pozitionat acasa, cel mai probabil nimeream in dulap si eram nevoit sa scriu despre toale si boarfe . Deci totusi e mai bine ca am facut leapsa de la munca, in felul asta am scris despre ceva mult mai frumos decat despre un dulap cu haine

Dar Chinezule tot te plachez eu cand te prind!

Azi e ziua mamei mele. Nu exista niciun cadou pe lumea asta pe care sa il pot oferi. Tot ce vreau pentru ea este sa fie mereu in preajma, sa fie sanatoasa si iubita asa cum a fost tot timpul.

Nu ii spun mamei mele prea des ca o iubesc dar sunt convins ca stie asta.

LA MULTI ANI MAMA! Te Iubesc, ai grija de tine!

Dupa ce am umplut toata suflarea blogosferica cu leapsa aia cu si despre seriale (nu ma asteptam sa circule asa mult ), azi am fost tras de manecuta de catre unica Tomata timisoreanca. Ma certa ca nu am onorat o leapsa data de multisor…

Si eu am dat la randul meu lepse la multa lume si nu au fost onorate, dar io nu pot sa ma dau in spate de la o leapsa, mai ales de la una primita de la o persoana cu renume mondial si wikipedian chiar .

Asadar, sa purcedem cu 10 dintre prinţipiile dupa care imi ghidez io viata mea bestiala. Le trantesc mai jos insa ordinea nu e esentiala, asa ca nu le dau numar .

- indiferent de ce se intampla, sterge-ti mucii si mergi mai departe. Sau cum ar veni: ori de cate ori cazi, te ridici, te cureti si mergi tot inainte cu capu’ sus.
- in orice fel de relatie, fie ca e la munca, fie ca e in familie, comunicarea e esentiala.
- nu exista nu pot, exista doar nu vreau.
- nu ma injura de mama (stiu, suna a cliseu, dar te asigur eu ca nu e).
- “de tine imi pare rau, dar de mine mi se rupe sufletul”.
- decat sa planga mama, mai bine plange ma-sa (stiu, si asta suna a cliseu, dar nici asta nu e).
- minte-ma frumos. Sau cum s-ar zice accept minciuna “inocenta” dar nu suport “curvasaraia”.
- intotdeauna exista lista prioritara de persoane pentru care sunt in stare sa mut muntii (ordinea aleatorie, mama pe primul loc): mama, fratele mai mic, tata, fratele mai mare, nepoteii, persoana iubita, copiii (cand o fi cazul).
- visele creeaza dependenta, dar nu sunt interzise. Viseaza si crede in visele tale. Totul e posibil.
- Numarul 13 nu-mi poarta ghinion, nimic nu ma opreste, sunt deja campion (pentru ca sunt nascut pe 13 evident).

Bonus: TRAIESTE CLIPA!

Cam astea ar fi. Dau si io mai departe leapsa (in caz ca nu au facut-o deja) celor mai jos numiti: Minxieee, Andra, Sorin, Crivat, Nebuloasa, Sirbu’, Dan (De Ce), Raluxa, CriSerb, NeEditat + Roxy si tuturor care vor sa o preia .

Sunt trista…. E atat de urat afara am nevoie de cineva langa mine iar primul gand imi zboara la un suflet … Departe… respira … Incerc sa-l aud dar e departe.

Stau si vreau sa cred ca traiesc dar fara el… Totul e asa intunecat, rece… chiar ploua si e asa agitatie … Trist.
As vrea sa-l simt, sa-l ating, sa-i simt mirosul pe pielea mea si parca imi aduc aminte ca s-a intamplat cand am acceptat cu adevarat iubirea… Dar e departe.

As vrea sa ma trezesc in aceeasi zi sa retraiesc acel moment cand simteam ca traiesc, iubesc…

Te iubesc… eu aici, tu departe. Mi-e greu… sunt singura cu amintirea ta………..imi este dor.

Dupa o noapte lunga, cu live blogging instant, premiera de clip si afisarea tracklistului de pe albumul “Recovery“, mi-am adus aminte ca azi e vineri si ca e vara .

Asa ca indiferent cate telefoane voi primi, si cate “buna ziua” voi auzi, raspunsul final e AZI NU!

Este vara. M-am trezit de dimineata, pe la ora 7:30. Sun la bunici, la tara, in vacanta de vara.

Dimineata dupa ce m-am trezit am instiintat-o pe bunica, ca am sa fac o plimbare prin natura. Ea mi-a aprobat dorinta si mi-a pregatit un pachetel cu merinde. Am plecat mai devreme pentru ca soarele, acea minge de aur de pe bolta azurie, era pregatit sa ma stropeasca cu lacrimile sale de foc. Cum am urcat dealul din spatele casei, dintr-o data mi sa parut ca am intrat intr-o alta lume. Totul mi se parea mai frumos. Regele soare si-a impus stapanirea pa marele albastru, cerul. Roua cea rece era asternuta pe iarba cea verde si pufoasa. Stoluri de pasari zburau deasupra mea, impreuna cu fluturi de diverse culori care dansau in aer si alergau din floare in floare. Cerul era senin si de un albastru pur, iar racoarea diminetii se facea simtita. Am mai stat un timp si am admirat natura din picioare apoi m-am asezat la umbra stapanului padurii, un stejar inalt de ametesti cand te uiti la el si batran cat lumea…

Cam asa faceam compunerile de la scoala dupa fiecare vacanta de vara. Foloseam cat mai multe epitete ca sa imbogatim o vacanta de vara petrecuta ca un vis. Vara era anotimpul asteptat cu sufletul la gura de toti copiii, de la cei mai mici pana la proprii lor parinti. In asteptarea verii se nasteau iluzii si sperante, farmecele si frumusetile ei le regaseam ilustrate in majoritatea compunerilor de dupa vacanta

Nu vreau sa mentionez nimic despre copilarie in general, despre revelioanele de dupa blocuri, despre mersul pe deal cu sania si despre multe altele. Nu vreau sa spun nimic despre temele facute sau nefacute, sau despre orice altceva. Vreau doar sa vorbesc despre verile din copilarie.

Fiecare dintre noi astepta vara mai mult decat orice. Era acea perioada de 3 luni de vacanta, 3 luni in care eram liber sa petrecem cum vrem noi: la bunici, la mare, in fata blocului sau chiar in curtea scolii – de aceasta data de placere, sa jucam un fotbal, o miuta sau o victorie. Indiferent cum petreceam vacanta de vara, pentru toti era una ideala, perfecta.

Eu imi aduc aminte si acum verile copilariei mele (chiar daca la cei 27 de ani nu sunt inca expirat total ).

Click pe poza de mai jos, pentru a se mari:

E-mailul de mai sus l-am primit de la un cititor. I-am cerut mai multe detalii, astept si il voi ajuta atat cat pot.

Nu-i asa ca e misto cand primesti astfel de e-mailuri?

De ceva vreme a devenit fie un moft, fie un trend, fie ceva necesar lasatul de fumat. Cei de la Motivonti.ro sunt pusi pe un experiment, pornit in urma unei discutii pe FaceBook, legata de renumita carte a lui Allen Carr – Easy Way.

Cunosc si am auzit de persoane care s-au lasat de fumat dupa ce au citit acea carte. Pot da exemple bune pe Raluxa, pe Corina (Idaho) sau pe Buddha (Alex Negrea) – care m-a certat cand am zis ca sunt putin sceptic si mai mult curios ce contine cartea aia de a determinat o multime de oameni sa puna capat fumatului.

La mine povestea fumatului merge ca un grafic intocmit de un savant nebun . Adica: m-am apucat de fumat ca majoritatea, la o varsta relativ frageda (clasa a 6a sau a 7a – daca mai tin bine minte), de atunci am fost mereu cand fumator, cand nefumator. Sau mai corect spus am facut pauze de la fumat. Cea mai lunga pauza a mea a fost de un an si jumatate. Au mai existat pauze dar nu la fel de mari. Am fost intr-o continua lupta cu fumatul, eram cand fumator, cand nefumator, cand fumator ocazional .

Cert este ca nu am vrut cu adevarat sa ma las de fumat niciodata. Nu m-am considerat dependent de fumat, nu tremuram daca nu aveam tigari, nu simteam nevoia unei tigari cu adevarat. Fumam din pura prostie . Dar de o perioada incoace am decis ca a venit momentul sa intru si eu in randul nefumatorilor.

Nu vreau sa ma mai lungesc cu aceleasi clasice vorbe despre fumat, si aceleasi vorbe spuse de cei care s-au lasat. Toti iti vor spune la fel, deci citeste in oricare alta parte sau vorbeste cu orice fost fumator – raspunsurile sunt aceleasi. Nu am sa blamez niciodata pe cei care fumeaza, e alegerea lor, am facut parte din grupul lor, deci pot spune ca ii inteleg.

Vreau doar sa spun ca a te lasa de fumat este extrem de usor, indiferent daca fumezi 2 tigari sau 2 pachete pe zi. Totul e sa VREI cu adevarat. Eu am vrut cu adevarat sa renunt ma las de fumat. PENTRU TOTDEAUNA!

P.S.: Stiu ca am mai zis de foarte multe ori ca m-am lasat de fumat si m-am reapucat iar, insa niciodata nu am zis ca m-am lasat PENTRU TOTDEAUNA. Puteti considera acest articol un pariu cu voi, o promisiunea voua. NICIODATA NU VOI MAI FUMA! (ma refer la tigari, nu la narghilea sau alte alea-alea).

P.P.S.: Am citit si eu cartea lui Allen Carr si trebuie sa recunosc ca a avut o influenta in decizia mea finala .

P.P.P.S.: Nu e esential de cat timp sunt nefumator. Important e ca sunt nefumator si ca NU VOI MAI FUMA NICIODATA!

sursa foto.