Sa vorbim despre lapte

Despre lapte s-au spus si se vor mai spune multe. In ultima vreme am vazut un mare val de argumente contra laptelui. Dar asta se intampla cam cu tot ce e bun sau cu tot ce e de baza sau cu tot ce e folosit din obisnuinta. Au ajuns la un moment dat sa conteste apa…

Cand am primit invitatia celor de la GMP PR de a lua parte la prezentarea campaniei “Doza Zilnica De Lactate“, am acceptat fara sa stiu ca de fapt voi fi eu si un mare harem de fete la intalnire :). Pe Matei nu-l punem ca a fost gazda :P.

Sa ne intelegem de la inceput: eu am consumat lapte de mic, sunt un consumator frecvent de lapte. Nu sunt fanatic al laptelui, dar ma lasa mai rece decat un iaurt toate povestile despre cum e laptele rau si cat de rau ne merge daca bem. Dar am mers la intalnirea cu Mihaela Bilic, o nutritionista care traieste pentru lapte. Am pus intrebarile care ma interesau pe mine si as fi pus si multe intrebari “contra lapte”, insa ca de obicei, atunci cand am nevoie de inamicii laptelui nu ii gasesc :).

Stiam deja ca laptele este considerat aliment de baza. Ne nastem cu el, crestem cu el, iar mai apoi unii dintre noi il mai consumam, altii nu. Stiam si faptul ca este un produs polimorf, adica poate fi consumat lichid sau in alte forme gen branza, cas, urda sau incorporat in diferite produse culinare. Mai stiam si ca este singura sursa naturala care iti ofera doza zilnica recomandata de calciu. Nu vreau sa intru in povestile cu baile de lapte ale Cleopatrei sau alte legende/mituri.

Totusi, ma bucur ca mi-au fost satisfacute curiozitatile referitoare la lapte. Una dintre ele a fost cea legata de compozitia laptelui: este unul dintre rarele alimente, in care sunt prezente toate elementele nutritive de baza, in proportii optime si cu biodisponibilitate crescuta, putand fi eficient utilizate de organism. Pe langa procentele echilibrate de proteine (3-3,5%), glucide (4-5%) și lipide (3,5-4,5%), in lapte gasim toate mineralele indispensabile vietii.

Am sa punctez cu liniuta ce am aflat despre lapte si ce mi-a placut:

– intoleranta la lactoza se manifesta mai ales in cazul laptelui dulce. Laptele fermentat, de exemplu, deja nu mai da semne la cei cu intoleranta la lactoza. Nu exista fenomenul numit intoleranta la lactoza, este vorba doar de o scadere temporara a capacitatii organismului de a digera zaharul din lapte. Lactoza este un dizaharid format din glucoza si galactoza care trebuie ”desfacut” de enzima numita lactaza. Daca nu bem lapte si produse lactate in mod constant, aceasta enzima nu se mai produce. In concluzie, cu putin efort si introducand treptat laptele in alimentatie vom scapa de balonarea tranzitorie produsa de acesta. In produsele lactate acide (lapte batut, iaurt, sana, kefir) si in branzeturi, lactoza este deja ”digerata” de bacteriile lactice, deci consumati-le fara grija, nu dau ”intoleranta”!

– diferenta dintre laptele pasteurizat si laptele UHT este una simpla: primul fermenteaza daca il tii la cald, al doilea e steril deci nu prea are cum sa fermenteze. Asa ca vara, e indicat sa cumparam lapte UHT pentru ca tine mai bine.

– branzeturile sunt branzeturi, nu lapte :) Mai exact sunt lapte + grasimi mai multe… Urda este singurul sortiment de branzeturi, care nu contine deloc grasime. Parmezanul este excelent pentru cei cu carente mari de calciu. Este practic o pudra de calciu.

– laptele provine de la rumegatoare, singurele animale care sunt in stare sa faca din iarba calciu. Daca o vaca nu este hranita corespunzator sau suficient.

– laptele este singurul produs de origine animala care nu creeaza acidoza, adica nu imbatraneste si nu imbolnaveste. Se stie ca produsele vegetale (legume, fructe, cereale) sunt alcalinizate, iar cele animale (carne, peste, oua) determina un mediu acid. Laptele este exceptia, prezenta lui in organism este neutra. Este un paradox acest lapte :).

– putem slăbi cu 30% mai repede daca includem in dieta lapte si produse lactate (iaurt, lapte batut, branza proaspata, urda)? Calciul din lapte se leaga de grasimile alimentare din intestin si le blocheaza absorbtia prin procesul de saponificare. Adica le transforma in sapun, care va fi eliminat din organism, in loc sa se depuna pe soldurile noastre! Aici recunosc, trebuie testata treaba, nu pot spune ca mergem pe incredere :D.

– laptele reduce hipertensiunea arteriala si scade cu 50% riscul de accidente vasculare cerebrale. Exista o asociere inversa semnificativa intre nivelul tensiunii arteriale si aportul de calciu, magneziu si potasiu din alimentatie. Aceste minerale se afla in proportii optime si toate la un loc doar in lapte. De aceea, laptele si produsele lactate degresate pot fi considerate alimente eficiente in preventia si tratamentul hipertensiunii arteriale la orice varsta, inclusiv la copii, adolescenti si gravide.

– nimic nu poate inlocui laptele ca sursa de calciu pentru organism. Desi exista calciu in cantitate crescuta si in alte alimente (legume, fructe oleaginoase, cereale), numai din lapte acest mineral poate fi absorbit si utilizat eficient. In lapte exista raportul optim calciu/fosfor = 1/3, absorbtia intestinala este de 40% (fata de 5% din vegetale), iar continutul de calciu este semnificativ (125 mg calciu/100 ml, fata de 21 mg calciu/ 100g in soia).

– japonezii consuma concentrate de lactoferina din lapte, impotriva imbatranirii. Sunt singurii care fac asta.

– cafeaua cu lapte este indigesta, in timp ce cafeaua neagra/amara este diuretica.

– in lapte exista bacterii nobile numite PRO-biotice, adică favorabile vietii (in contrast cu termenul ANTI-biotice, care inseamna impotriva supravietuirii). Laptele este un aliment viu, bacteriile lactice fiind ”responsabile” pentru diversitatea de gust si consistenta a produselor ce pot fi obtinute din lapte. Aceste bacterii ajung si in intestinul uman, unde echilibreaza si regenerează flora bacteriana responsabila atat pentru imunitatea organismului, cat si pentru o digestie optima. De aici si vesnicul “nu consuma lactate cand iei antibiotice”.

– pasta de dinti cea mai eficienta in lupta cu cariile este… branza si laptele. Mineralele (mai ales calciul si fosforul), proteinele si grasimea din lapte sunt factori de protectie extrem de eficienti impotriva cariilor. Laptele neutralizeaza pH-ul acid din gura, impiedica aderarea bacteriilor la smaltul dintilor si favorizeaza remineralizarea smaltului, acolo unde acesta a fost deja afectat de carii sau tartru.

– creierului ii place laptele si mai ales forma lui ”inghetata”. Laptele este o sursa de serotonina, un aminoacid esential, care nu poate fi sintetizat in organism si trebuie adus prin alimentatie. Nivelul acestei substante in creier determina starea de bine si relaxarea. Mai mult, consistenta cremoasa a unor produse lactate precum smantana, iaurtul, inghetata, stimuleaza o arie corticala responsabila exclusiv de senzatia de buna-dispozitie, asa ca nu e de mirare ca laptele poate fi un antidepresiv foarte eficient.

– iaurtul cu fructe este desert, nu iaurt. Contine mult prea mult zahar pentru a mai fi un simplu iaurt :).

– doza zilnica de calciu pentru o persoana sanatoasa este de 1 g. Calciul din lapte reprezinta standardul de referinta pentru solubilitatea, absorbtia si disponibilitatea acestuia in organismul uman. O portie de calciu inseamna 300 mg indiferent daca provine dintr-un pahar de lapte dulce, doua iaurturi mici, o cutie de branza proaspata, un ”triunghi” de cascaval sau doua linguri de parmezan ras. In fiecare zi trebuie sa consumam trei portii de calciu, adica DZL (Doza Zilnica de Lactate).

Putin despre campania “DZL“: este un proiect sustinut de dr. Mihaela Bilic, medic nutritionist, alaturi de Albalact, unul dintre principalii jucatori de pe piata de lactate din Romania, cu scopul de a atrage atentia asupra importantei consumului de lactate pentru o viata sanatoasa. Campania este motivata de consumul foarte scazut de produse lactate din Romania. Conform studiului Euromonitor International 2011, furnizat de Tetra Pak, romanii sunt pe penultimul loc in privinta consumului de lapte industrializat din Europa, cu 12,6 kg/an per capita, doar bulgarii consumand mai putin (9,2kg/an), pe cand media Europei de Est este de 33,5 kg/an, iar consumul mediu in Europa Occidentala este de 67,5 kg/an de persoana. Si in ceea ce priveste iaurtul si laptele batut romanii se afla pe penultimul loc, cu 8,1 kg/an, in timp ce media Europei de Est este de 12,1 kg/an pe cap de locuitor, iar cea a Europei Occidentale este de 19 kg/an.

Campania DZL se va desfasura in perioada mai-decembrie 2012 la nivel national. Pe termen lung, proiectul isi propune informarea unor categorii variate de public despre beneficiile produselor lactate si despre modalitatile optime de consum. Campania va continua cu o caravana nationala organizata impreuna cu dr. Mihaela Bilic in cele mai importante orase din tara, pentru interactiunea directa cu publicul si cu liderii de opinie.

Acum, dupa toate astea, vor veni antisustinatorii laptelui si ma vor injura :). Eu astept argumente serioase contra laptelui si daca mi le oferiti va cred. Pana atunci insa, treaba e cat se poate de simpla. La fel cum vegetarienii vor sustine mereu teoria lor despre nutritie, la fel cum cei care iubesc “animalele” vor spune ca fara carne nu traiesc, la fel vor face si cei cu laptele. Punctul meu de vedere e unul cat se poate de simplu: ma hranesc cu ce ma face sa ma simt bine si cu ce imi place. Daca eu consum carne si ma simt bine, o voi face in continuare, daca eu consum lapte si ma simt bine o voi face in continuare, daca mie imi place apa plata de la o singura firma, o voi consuma pe aia, indiferent de “studiile” concurentei…

It’s that simple! Mananci pentru ca iti place, mananci ce iti place. Daca iti place, inseamna ca e bun. PUNCT!

SOLICITĂ O EVALUARE! CONTACTEAZĂ-MĂ PENTRU A LUCRA ÎMPREUNĂ!

Despre autor

Mai citește și

7 Comentarii

  1. Teo Serbanescu Reply
  2. Consumator de lapte :) Reply
  3. Alin Reply
  4. Andra Reply

Lasă un răspuns