Hrană vie – generalități

Vreau să vorbim puțin despre ce înseamnă hrană vie

Alimentația umană permite utilizarea nerestrictivă a oricăror ingrediente cu condiția ca acestea să nu fie otrăvitoare sau dăunătoare corpului uman în cantitățile folosite uzual ca hrană. În mare, categoriile care alcătuiesc hrana umană sunt:

– produse animale directe – carnea
– produse animale indirecte – ouă, lapte, miere și derivatele lor
– produse vegetale
– produse minerale

Aceleași alimente, clasificate după efectul lor asupra organismului pe care îl hrănesc, au fost clasate conform conceptului de “hrană vie” în patru clase:

– alimente biogene (care dau viață): semințe încolțite, lăstari, spirulină, alge
– alimente bioactive (care întrețin viața): fructe, legume, oleaginoase proaspete
– alimente biostatice (care încetinesc viața): produse animale directe și indirecte, preparate termic.
– alimente biocide (care omoară viața): alimente care conțin compuși chimici nocivi introduși prin intermediul insecticidelor, îngrășămintelor și al conservanților.

Primele două clase constituie hrana vie, cu condiția sa fie preparate fără foc. Din punctul de vedere al temperaturii la care se prepară hrana, sunt folosite două tehnologii:
– prepararea clasică. nerestrictivă a mâncării, folosind focul pentru fierbere, coacere, prăjire, frigere sau înăbușire
– preparare fără a folosi focul – hrana este preparată la temperaturi sub 40 grade Celsius, ceea ce asigura păstrarea puterii germinative a semințelor și păstrarea integrală a vitaminelor, mineralelor și enzimelor.

În prezent există o multitudine de preferințe alimentare datorate fie religiei, fie gustului, fie medicinei, fie tipului de preparare, sau așa mai departe. Simplificat, principalele tipuri de diete alimentare ar arăta cam așa:

– cei care consumă atât produse animale cât și vegetale, indiferent de felul în care au fost preparate, au un regim nerestrictiv.
– cei care consumă produse animale (fără carne) și vegetale, indiferent de felul în care au fost preparate, sunt ovo-lacto-vegetarieni.
– cei care consumă ouă și produse vegetale, indiferent de felul în care au fost preparate, sunt ovo-vegetarieni.
– cei care consumă lapte și produse vegetale, indiferent de felul în care au fost preparate, sunt lacto-vegetarieni.
– cei care consumă doar produse vegetale, indiferent de felul în care au fost preparate, sunt vegani.
– cei care consumă doar produse vegetale, preparate doar la rece, fără foc, sunt vegani cu hrană vie.
– cei care consumă produse animale (fără carne) și produse vegetale, preparate doar la rece, fără foc, sunt cei care consumă hrană vie.

Conceptul de “hrană vie” nu este numai tehnologia propriu-zisă, ci și un concept bazat pe teorii nutriționiste, noțiuni de filosofie, credință animistă, religie creștină, religie budistă, folosind și idei care de foarte multe ori sunt triunchiate sau prost înțelese de oameni.

În prezent “hrană vie” este un termen folosit pentru mâncare vegetariană, preparată fără foc, regim de crudități vegetale, dietă naturistă.

Așadar, principalele caracteristici ale conceptului de hrană vie, adică dieta bazată pe crudități:
– hrana vie este un regim alimentar care se încadrează în conceptul lui Hipocrate: Alimentele constituie medicamentele celui ce ține dieta, iar medicamentele sunt alimentele lui.
– hrana vie presupune eliminarea totală a cărnii și reducerea, pe cât posibil, a produselor animale indirecte.
– hrana vie presupune faptul ca pe durata procesului tehnologic de preparare temperatura nu depășește 40 grade Celsius
– ingredientele vegetale ale hranei vii trebuie să aibă putere germinativă în momentul utilizării
– hrana vie (regimul de crudități) are drept scop final refacerea forței vitale a organismului prin reechilibrarea metabolismului.
– conform adepților acestui tip de alimentație, hrana vie previne multe boli și oferă corpului o mai bună sănătate.
– dieta cu hrană vie debutează prin detoxifierea organismului, ceea ce presupune un post cât de lung posibil.
– regimul de crudități folosit ca terapie este administrat sub formă de cură strictă, de durată minimă de 6-7 săptămâni, care s epoate relua periodic, la câteva luni.
– în cazul utilizării regimului pentru prevenirea sau păstrarea sănătății, acesta poate fi mai puțin strict, însă este recomandat un caracter permanent. În acest caz și rețetele de hrană vie se diversifică mult, folosirea hranei vii începând să asigure chiar și plăceri gastronomice.
– efectul unei diete riguroase este imediat, starea bolnavului devine stabilă, boala nu mai evoluează.

Pentru întrebări, nelămuriri, doleanțe și altele te aștept cu un comentariu la acest articol sau pe pagina cu întrebări și răspunsuri, pe facebook, twitter, youtube, instagram. Dacă vrei să afli imediat cum scriu ceva, îți recomand să te abonezi fie prin mail, fie prin RSS. Dacă vrei broșura “Mituri despre abdomen”, îți recomand să te înscrii la newsletter pentru a intra în posesia ei GRATUIT! Dacă vrei să mă ai ca antrenor personal, contactează-mă.

Toate bune, spor(t) în toate!