Valentin Bosioc
Ma, nici nu stiu cum sa incep… cert e ca inca o data cei de la Teatrul Masca m-au lasat masca! Am fost ieri seara la penultima punere in scena a regalului muzical englezesc “Acul Cumetrei Gurton“. Daca vreti sa o vedeti, mai aveti o sansa: in 30 aprilie e ultima reprezentatie, inainte de inchiderea actualei stagiuni din sala.
Acul cumetrei Gurton (autor necunoscut) este o farsa in cel mai pur stil englezesc, deschizand drumul marilor comedii shakespeariene.
Cumatra Gurton (Olga Delia Mateescu) si-a pierdut acul de cusut, o “scula pretioasa” in acele timpuri. Hodge (Mhai Malaimare), servitorul ei, disperat ca i s-au rupt pantalonii si vrand sa arate bine la intalnirea cu o frumoasa tarancuta, porneste o cautare turbata pentru a depista acul. Diccon (Aurel Sorin Sandu), haimanaua satului, simtind ca e vorba de ceva distractie si oaresce profit pentru el, ii sopteste Cumetrei ca vecina, carciumareasa Chat (Ana-Maria Paslaru) l-a furat, iar acesteia ii spune ca Hodge si Cumatra o acuza ca i-ar fi furat un cocos.
De aici un quiproquo prelungit, manuit cu verva si ingeniozitate. Cauza initiala a conflictului este repede uitata, se reaprind vechi certuri si ranchiuni ascunse, iar linistitul sat englezesc este impartit in doua tabere, care poarta “lupte” aprige pentru restabilirea adevarului si gasirea acului. Textul are un ritm extraordinar de alert, personaje pitoresti, jocuri de cuvinte de un comic irezistibil si o traducere deosebit de savuroasa (Leon Levitchi).
Mihai Malaimare realizeaza un muzical modern ce degaja o ironie de cea mai buna factura, cu un limbaj scenic direct, axat pe actor, imbinand perfect emotia cu profesionalismul desavarsit. Regizorul-interpret ii conduce cu un perfect simt artistic pe cei 27 de actori ai spectacolului, reusind sa ofere o imagine complexa a unei lumi cu maniere fruste, dar cu o imensa generozitate sufleteasca. Muzica inspirata (acum si pe CD!) a tanarului compozitor Razvan Diaconu amintind de marile muzicaluri de pe Broadway, precum si versurile scrise Mihai Malaimare ofera partituri generoase actorilor, solicitandu-le din plin calitatile vocale, demonstrand o data in plus talentul si profesionalismul trupei Teatrului Masca.
Coregrafia debordeaza de expresivitate: pastrand miscarile specifice dansurilor traditionale englezesti, carora le este adaugata amprenta sensibilitatii contemporane, Ioana Macarie creeaza adevarate bijuterii coregrafice in cheie comica. Scenografia lui Puiu Antemir este deosebit de functionala, creionand din cateva elemente sugestive, satul englezesc in care are loc intreaga sarabanda a gasirii acului.
Costumele Undei Popp impresioneaza prin minutiozitatea si talentul cu care au fost concepute: viu colorate, realizate cu materiale deosebite, isi vor gasi cu siguranta locul intr-un muzeu al costumului de teatru contemporan.
Nu puteam sa descriu mai bine piesa, deci am luat descrierea de AICI.
Distributia:
Cumatra Gurton – Olga Delia Mateescu
Hodge – Mihai Malaimare
Doamna Chat – Ana Maria Paslaru
Domnul Baylye – Sorin Dinculescu
Diccon – Aurel Sorin Sandu
Doctorul Rat – Viorel Paunescu
Tib – Ana Daponte
Cock – Valentin Mihalache
Motanul Gib – Razvan Teodorescu
Scapethrift – Andrei Dragulescu
Doll – Ana Turos / Teodora Ionescu
Chirstian – Haricleea Daniela Badescu
In alte roluri: Alina Craita, Ionut Ghenu, Bogdan Angelescu, Romina Boldasu, Magda Francu, Gratiela Badescu/Maria Francesca Dogaru, Alexandru Rizescu, Roxana Condurache, Andi Gonczi, Adriana Bordeanu, Maria Alexe, Alexandra Blejan.
REALIZATORI:
Regia: Mihai Malaimare
Scenografia: Puiu Antemir
Costume: Unda Popp
Coregrafia: Ioana Macarie
Muzica originala: Razvan Alexandru Diaconu
Asistent scenografie: Sergiu Chihaia
Canto: Haricleea Daniela Badescu
Lupte scenice: Ion Albu
Asistenti regie: Ana Maria Paslaru, Valentin Mihalache
Ne vedeti cum aplaudam frenetic, da?!
La fel ca si in cazul precedent (Sluga la doi stapani), spectacolul este unul complet: se danseaza, se canta, se sare, se fac tumbe, se interactioneaza cu publicul… Ba mai mult de data asta ne-am batut cu perini cu minunatii actori :). Oamenii astia muncesc foarte mult, extrem de mult. Merita fiecare banut dat pe bilet.
Nu am cuvinte de lauda suficiente pentru ceea ce fac ei. Stiu doar ca mi s-a deschis apetitul pentru reprezentatiile lor, pentru tipul de teatru pe care il fac cei de la Masca, cred ca in viitoarea stagiune in sala imi fac abonament la ei :). Si nu trebuie ratati nici la metrou, nici in parcuri. Sunt absolut geniali!
Aseara, dupa o zi plina inceputa devreme, am fost incarcat cu energie pozitiva. Se poate spune ca am fost la un film 7D :D. Se intampla cate ceva in fiecare colt al salii, avem cate o miscare si deasupra si in fata si in spate si in lateral :). Sincer, daca aveti candva timp liber si nu stiti ce sa faceti cu el, mergeti la Teatrul Masca. Daca ar fi sa aleg intre un film si un spectacol, as alege fara a sta pe ganduri spectacolul. Filmul il pot vedea oricand si vorba aia… il pot descarca de pe torrenti (toti o face la un moment dat :D ). Piesa de teatru din fericire, trebuie sa platesti sa o vezi, si merita sa platesti sa o vezi.
Ca sa inchei aici: FELICITARI DOMNULE MIHAI MALAIMARE! FELICITARI PENTRU CEEA CE FACETI LA TEATRUL MASCA, FELICITARI PENTRU ROLUL EXCELENT DE ASEARA! FELICITARI TUTUROR CELOR IMPLICATI!
Video:
Poze mai multe gasiti AICI.
Iti multumim mult! Si pentru aplauze si pentru minunatul articol si pentru sustinerea pe care, constant, ne-o oferi in online. Cu mult drag, te asteptam la Masca!
Cu cea mai mare placere! Mi-ati oferit o alta perspectiva si viziune asupra teatrului! Imi pare rau ca nu v-am descoperit mai devreme. Dar, cum ziceam, nu scapati de mine asa usor. Daca e sa platesc ceva, platesc o piesa de teatru la voi :)
:))))