Valentin Bosioc
Prim ajutor: Suportul vital de bază la adult – SVB
Recent am participat la un curs de prim ajutor calificat organizat de SMURD, unde am aflat informații utile ce pot face diferența dintre viață și moarte. Am dobândit cunoștințele necesare acordării primului ajutor și acum cunosc manevrele care pot salva viața unei persoane.
Ajutorul dumneavoastră poate fi vital în salvarea unei vieți! Iată mai jos cum puteți deveni eroi pentru semenii voștri aflați în pericol!
Suportul vital de bază (SVB) include toate elementele de resuscitare fără echipament, efectuate de o singură persoană sau de persoanele care acordă primul ajutor la o victimă aflată în stop cardio-respirator (SCR).
Aceste elemente cuprind:
1.evaluarea primară;
2.asigurarea libertăţii căilor aeriene;
3.compresiuni toracice externe (CTE);
4.ventilaţia artificială cu aer expirat din plămânii salvatorului.
Scopul SVB este acela de menţinere a funcţiilor vitale adecvate care să nu permită instalarea stării de moarte biologică până la sosirea personalului medical calificat. Resuscitarea de bază este un ansamblu de manevre care încearcă să menţină oxigenarea organelor vitale (creier, cord).
Studiu de caz: Aţi găsit o persoană căzută la pământ, iar ca să aflaţi dacă persoana este conştientă o scuturaţi cu grijă de umăr şi o întrebaţi cu voce tare: “Ce s-a întâmplat? Vă simţiţi bine?” Dacă victima este conștientă, lăsaţi-o în poziţia în care a fost găsită. Este foarte important să vă asiguraţi că nu este în pericol şi să încercaţi să aflaţi motivul pentru care se află în acea poziţie. Apoi trebuie să chemați ajutor calificat prin apelarea numărului de urgență 112.
Dacă victima nu reacționează trebuie să strigați după ajutor, să aşezaţi victima în decubit dorsal, să eliberaţi căile aeriene și să verificaţi respiraţia.
Eliberarea căilor aeriene cuprinde următorii pași:
– hiperextensia capului
– ridicarea mandibulei
– îndepărtarea manuală a corpilor străini din cavitatea bucală
În caz de traumatism, pentru a nu se produce leziuni ale coloanei cervicale si maduvei spinarii, nu se vor efectua hiperextensia capului și ridicarea mandibulei, ci subluxația mandibulei: cu palmele de o parte și de alta a capului victimei, se tracționeză mandibula spre anterior cu ajutorul degetelor 2 și 5 sprijinite de ramurile mandibulare, iar în același timp se deschide gura cu cele două police aflate la nivelul barbiei.
Verificarea respirației:
– priviţi expansiunile toracelui
– ascultaţi sunetul respiraţiei
– simţiţi pe obraz aerul expirat
Toate acestea nu trebuie să dureze mai mult de 10 secunde după care hotărâţi dacă pacientul respiră sau nu.
Dacă victima respiră normal și situația o permite aşezaţi-o în poziţia laterală de siguranţă. Solicitați echipaj specializat 112 și reevaluați periodic starea victimei.
Dacă victima nu respiră normal solicitaţi ajutor calificat 112. Aplicaţi podul unei palmei în jumătatea inferioară a sternului şi cealaltă mână deasupra. După efectuarea a 30 de compresiuni administraţi 2 ventilaţii (respirație artificială). Compresiunile toracice trebuie să aibă adâncimea de 5 – 6 cm, frecvenţă : 100/min.
Respirația artificială se realizează astfel:
– menţineţi căile aeriene deschise
– pensaţi nasul victimei
– inspiraţi adânc
– încercaţi să aplicaţi cât mai etanş buzele pe cele ale victimei
– expiraţi continuu (1 sec.) în gura victimei
– verificaţi cu coada ochiului dacă i se ridică pieptul, dacă nu, se va repoziţiona capul şi se va ventila din nou după o prealabila inspecţie a cavităţii bucale
Ventilația gură la nas se aplică atunci când:
– ventilaţia gură-la-gură este dificilă
– gura este serios lezată
– resuscitarea este făcută de un copil
– motive estetice
Resuscitarea numai prin compresiuni toracice se aplică atunci când salvatorul nu doreşte sau este în imposibilitate de administra ventilaţii gură la gură. Compresiunile vor fi aplicate fără întrerupere cu o frecvenţă de aproximativ 100/minut.
Resuscitarea de bază va fi întreruptă pentru reevaluare în cazul apariției următoarele semne de viață: tuse; mișcări spontane; vărsătură; deschiderea spontană a ochilor.
Resuscitarea se oprește în următoarele situații:
– soseşte ajutorul calificat şi preia manevrele de resuscitare
– în urma reevaluării aţi constatat că victima respiră normal
– salvatorul se epuizează
