in , ,

Alimentația după grupa sangvină: generalități

În ultima vreme am tot fost întrebat despre alimentația după grupa sangvină, despre dieta în funcție de grupa sangvină. Am promis că atunci când voi avea timp voi încerca să fac un articol destul de amplu și cuprinzător referitor la alimentația după grupa sangvină.Hrana pe care o consumăm ne influențează sănătatea într-o masură foarte mare. Până nu demult, preferințele noastre alimentare se raportau în principal la conținutul nutrițional al alimentelor. Eram preocupați de cantitatea de vitamine, minerale și fibre pe care le consumam și de asimilarea corectă a acizilor grași din alimentația noastră. Au existat și vor exista mereu discuții despre carnivori, omnivori, vegani, vegetarieni, ovo-lacto-vegetarieni… Cum e recomandat să trăiești? Ce regim alimentar să adopți? Este carnea interzisă sau recomandată pentru o sănătate bună?

 

Deci până la urmă ar trebui să fim vegetarieni sau carnivori? Ar trebui să urmăm regimul macrobiotic sau paleolitic? Cum este treaba cu regimul mediteranean care este atât de lăudat? Răspunsul la toate aceste întrebări nu depinde numai de ce regim alegem noi ci și de ceea ce suntem, de constituția noastră.

Un aliment în sine nu este bun sau rău pentru sănătatea noastră, el poate interacționa bine sau rău cu organismul nostru. Lucrările doctorilor James și Peter D’Adamo au permis ca milioane de oameni din întreaga lume să constate acest lucru. Plecând de la descoperirea tatălui său, conform căreia grupa noastră sangvină (0, A, B, AB) constituie cheia a ceea ce trebuie să mâncăm, doctorul Peter D’Adamo a desfășurat o muncă extraordinară.

James D’Adamo, un medic naturist, a observat că regimul vegetarian recomandat de anumite centre de sănătate europene nu avea efect la anumite persoane. Dorind să aprofundeze aceste observații, acesta a petrecut mai mulți ani experimentând diferite regimuri alimentare cu pacienții săi, până în momentul în care a intuit că sângele are un rol determinant în alimentație. Astfel, încetul cu încetul, selecțiile alimentare realizate pe baza grupelor sangvine au început să își dovedească eficacitatea și asa s-a născut ideea de regim alimentar în funcție de grupa sangvină, alimentația după grupa sangvină devenind realitate.

Peter, filul lui James, medic naturist și el, a continuat studiile pornite de tatăl său. În anii 80 acesta era student și a aprofundat ce a descoperit tatăl său, studiile continuând și astăzi la Institutul D’Adamo.

Scurt istoric al grupelor sangvine. Cele 4 grupe sangvine nu au apărut în același timp, primele trei au apărut pe măsura ce umanitatea a evoluat, iar ultima e rezultatul combinarii dintre A și B.

 

CITEȘTE: ALIMENTAȚIA GRUPEI SANGVINE A

Foarte pe scurt, cu liniuță că nu e așa de important:
– la început omul a fost vânător-culegător, deci avea grupa sangvină 0 (cu aproximativ 40.000 de ani înainte de Hristos, în Africa de Est)
– apoi vânătorul s-a transformat în fermier cu grupa sangvină A (cu aproximativ 30.000 de ani ÎHR, omul a migrat în Africa de Vest, Europa și Asia)
– au trecut încă 5000 de ani, omul a migrat spre zonele mai reci din Himalaya și a apărut grupa sangvină B.
– grupa AB este rezultatul amestecului dintre oameni cu A și oameni cu B și ar fi apărut acum 1000 de ani.

Vei spune că aceste date sunt irelevante, însă ele atestă faptul că populațiile de grupă sangvină 0, A și B s-au format cu precădere în anumite regiuni și în anumite condiții de viață. ca o consecință firească a mediului fizic și alimentar. Aceste comportamente alimentare adoptate de fiecare grupă sangvină în parte, sunt pe deplin justificate și în zilele noastre.

 

CITEȘTE: ALIMENTAȚIA GRUPEI SANGVINE B

Grupa noastră sangvină transmite informații corpului sugerându-i cum să reacționeze în condiții de stres, la anumite boli, în cazul unui atac bacteriologic sau atunci când îngurgităm anumite alimente.

Cea mai mare parte din toate aceste informații se găsesc în documentația știintifică. Numai doctorul D’Adamo a cules peste 1500 de studii pe baza cărora și-a întemeiat lucrările (asta așa, ca fapt divers, că sigur vor exista comentatori care să pună contre – e simplu, căutați și veți găsi).

Cheia regimului în funcție de grupa sangvină: lectinele. Deși au făcut obiectul unor cercetări aprofundate, lectinele, la fel ca și enzimele, sunt rar menționate de nutriționiști. Cu toate acestea, în alimentție, ele constituie legatura științifică dintre grupa de sânge și alimentele pe care le consumăm. În mare parte, lectinele sunt un tip de proteină. Ele există chiar și în microorganisme sau viruși. Nu toate alimentele conțin lectine, dar cele prezente în alimentele pe care le consumăm exercită o mare influență asupra stării noastre de sănătate.

Efectele benefice si efectele dăunătoare ale lectinelor au fost studiate în detaliu. De exemplu, s-a descoperit că lectinele aflate în următoarele alimente sunt benefice pentru organism: lectina din melci protejează de cancer persoanele cu grupele sangvine A și AB, cea din arahide previne cancerul la sân la persoane cu grupa sangvină A, lintea și bobul au același efect.

CITEȘTE: ALIMENTAȚIA GRUPEI SANGVINE O

Totuși, trebuie să ne ferim de lectinele dăunătoare. Lectinele pot fi comparate cu niște mici monstruleți care trăiesc în întuneric. Ele circulă în corpul nostru, căutând celule cu care seamănă, determinând lipirea lor una de cealaltă și împiedicând astfel funcționarea lor normală. Apoi se deplasează spre alte zone ale corpului producând același dezastru la nivel celular. D’Adamo explică: “îndată ce lectina/proteina intactă se instalează în corpul nostru, acționează ca un magnet asupra celulelor înconjurătoare, obligându-le să se contopească și determinând luarea lor în colimator, ca și când ele ar fi invadatori străini ai corpului.”

În acest fel pot fi afectate toate sistemele organismului. Numeroase lectine sunt specifice unei anumite grupe sangvine sau alteia, cu alte cuvinte sunt atrase de celulele unei anumite grupe sangvine. Cuvântul LECTINĂ vine din latinescul allegere – a alege, ceea ce corespunde tocmai trăsăturii esențiale a acestor proteine, în funcție de grupa sangvină, celulele asupra cărora vor acționa, determinându-le să se aglutineze. În această situație se pot afla globulele albe sau roșii, celulele sistemului digestiv, ale pancreasului, rinichilor, ficatului etc. Totuși, primele celule pe care acestea le întâlnesc sunt cele ale sistemului digestiv, care va reacționa la alimentele cu care intră în contact, fapt care influențează starea noastră generală de sănătate.

 

CITEȘTE: ALIMENTAȚIA GRUPEI SANGVINE AB

Lectinele din alimente pot acționa asupra diferitelor etape ale digestiei. Astfel, ele pot dezactiva anumite enzime digestive, afectând pereții intestinali și având un efect nefast asupra absorbției substanțelor nutritive. S-a descoperit că 5 până la 10 procente din lectinele prezente în alimente pot trece în sânge răspândindu-se astfel în tot organismul, unde pot provoca reacții inflamatorii precum artrita sau alergiile, pot perturba funcționarea tiroidei, secreția de insulină sau pot influența funcționarea ficatului, rinichilor sau sistemului nervos.

Procesul de digestie poate afecta lectinele în diferite moduri. De obicei, lectinele nu sunt descompuse de acizii gastrici, ele ajungând intacte în intestin. Fenomenul de masticație poate agrava activitatea anumitor lectine. Gătirea acționează și ea diferit asupra lectinelor. Lectinele din anumite tipuri de fasole sunt dezactivate prin muiere sau fierbere, în timp ce efectul negativ al altor lectine crește ca urmare a gătirii.

Principalul motiv pentru care trebuie evitate anumite alimente în alimentația după grupa sangvină este prezența lectinelor. Un al doilea motiv îl constituie efectul pe care un aliment îl poate avea asupra unei probleme de sănătate care apare la anumite grupe sangvine. Al treilea motiv pentru care e indicată evitarea unui aliment, ține de alcătuirea noastră internă, adică de individualitatea noastră biochimică determinată de grupa de sânge, care ne indică ce alimente trebuie să evităm.

Pentru a evalua efectele alimentelor asupra organismului, atât doctorul D’Adamo și echipa sa, cât și alți specialiști, au recurs la metode de investigație diferite, de la teste de laborator, la metode de observație clinică. Studii se fac și azi, cercetările continuă, așa că surse bogate există la îndemână, atât pentru profani, cât și pentru practicanți sau cercetători. Câteva surse: dadamo.com, dadamoinstitute.com, abovie.com. Surse există, informația e la îndemâna tuturor, trebuie doar să vrei să te informezi…

Aceasta este o primă parte dintr-o mini serie de articole cu si despre alimentația după grupa sangvină. Aici ți-am prezentat câteva chestiuni generaliste, urmând ca în articole viitoare pe care le voi prezenta în curând, să îți ofer detalii punctuale pentru fiecare grupă sangvină în parte.

Pentru întrebări, nelămuriri, doleanțe și altele te aștept cu un comentariu la acest articol sau pe pagina cu întrebări și răspunsuri, pe facebook, twitter, youtube, instagram. Dacă vrei să afli imediat cum scriu ceva, îți recomand să te abonezi fie prin mail, fie prin RSS. Dacă vrei broșura “Mituri despre abdomen”, îți recomand să te înscrii la newsletter pentru a intra în posesia ei GRATUIT! Dacă vrei să mă ai ca antrenor personal, contactează-mă.

Sursă foto.

Written by Valentin Bosioc

Valentin Bosioc - wellness specialist, certified personal trainer, certified fitness instructor, celebrity trainer, Musclemania Champion, Ninja Warrior Semifinalist, world wide motivator!

6 Comments

Leave a Reply

    Leave a Reply

    Your email address will not be published. Required fields are marked *

    Alergător, caut echipă la Trichallenge 2013

    Pompează-ți pieptul!