Cand iti faci vara sanie…

E un vechi proverb care zice ceva de genu’ ca omu’ gospodar isi face vara sanie si iarna car… Ei bine cam asa m-am simtit eu in weekendul ce tocmai a trecut, cand am fost in Predeal la pensiunea Casa Bunicii, folosind un voucher castigat la Triathlon Challenge Mamaia.

Asa ca a venit weekendul in care aveam facuta programarea, mi-am luat iubita de mana si am plecat spre Predeal. Am fost asteptati in gara de Andrei (unul din “nepotii” bunicii) care ne-a dus cu masina la pensiune, unde ne-a pus la dispozitie mai multe camere libere din care noi sa ne alegem una. Am lasat-o pe EA sa aleaga si astfel am ajuns sa stam in Camera lui Gelu.

Dupa ce ne-am instalat, doamnele de la bucatarie ne-au intrebat ce vrem sa mancam si cand. Am ales pentru felul 1 ciorba de fasole cu ceapa rosie (cea mai buna ciorba de fasole pe care am mancat-o pana acum – si credeti-ma eu mananc ciorba de fasole pe unde apuc) , pentru felul doi o ceafa de porc cu cartofi naturi/prajiti + salata asortata de muraturi facute in casa, desertul a fost din partea bunicii (o placintitca buna) si evident ne-am incheiat seara cu cel mai aromat vin fiert ;).

A urmat un mic – dejun bun si gustos cu lapte de casa (la modul ca nu era lapte d’ala de alimentara) si cu o omleta buna. Apoi am luat-o la plimbare prin Predeal, pana ne-am decis sa urcam pe traseul marcat pana la Cabana Susai la 1400 m. Am tras aerul si ceata in piept si am coborat, pentru ca preturile din varf de munte sunt de-a dreptul nesimtite.

Am coborat si ne-am oprit pe partia Clabucet Sosire unde erau puse in functiune tunurile de zapada artificiala deci am avut parte si de prima zapada de anul acesta, chiar daca nu eram pregatiti pentru zapada. Am stat pe partie asa de mult incat am pierdut orice transport spre pensiune, insa Andrei, baiat fin ne-a spus sa luam un taxi ca il vor deconta ei. Taxiurile, pentru cei care nu stiu, sunt al drecu’ de scumpe in Predeal: 2,50 lei / km.

Am ajuns inapoi la pensiune, am mancat iar meniu complet si am bagat decat 2 litri jumate de vin fiert, dupa care ne-am retras in camera :D. Duminica dimineata ne-am trezit relativ devreme sa mai mergem pe partie sa profitam din plin de zapada.

Ne-am intors inapoi la Casa Bunicii pentru a mai manca o data ceva bun inainte de intoarcerea la realitatea gri din Bucuresti.

Sa recapitulam:

– sunt sportiv
– particip vara la competitii
– ma bucur iarna de premii
– Casa Bunicii din Predeal este o pensiune excelenta: mancare multa buna si ieftine, pensiunea arata bine de tot si se simte exact ca la bunica acasa. Pana si podelele scartaie (evident, facute sa scartaie – trebuie sa mergi ca sa te convingi, sa intelegi despre ce e vorba). Andrei si doamnele de la bucatarie ne-au facut sa ne simtim excelent, deci cu prima ocazie vom reveni. Asta inseamna ospitalitate si fidelizarea clientilor. Nu a contat ca eram clienti noi si veniti cu cazare moca, am fost tratati la fel ca cei care erau acolo prezenti, clienti vechi si fideli.

Ne-am simtit asa de bine, incat am dat cateva twitturi din care urmaritorii mei au inteles ca eu am bunici la Predeal :P.

La final va las cu cateva poze, facute evident cu telefonul, poze de blogger nu de fotograf :)).

P.S. Cu siguranta vom mai calca pe acolo.