Aditivi alimentari

Chiar daca s-a mai calmat isteria cu aditivi alimentari, acestia inca exista in alimenatia noastra si inca sunt pusi sub o perdea de E-uri. Inca nu stim 100% ce consumam, inca citim etichetele si nu intelegem nimic din ele. Era o vorba: “da-i unui copil de 5 ani sa citeasca eticheta unui aliment pe care urmeaza sa il consumi. Daca nu o poate citi, nu il mai consuma!” :)).

aditivi_alimentari

Bine, bine, dar ce reprezinta aceste E-uri si de ce nu sunt ele prietenoase? Litera E reprezinta faptul ca substanta respectiva a fost testata in Comunitatea Europeana, in conditii standard de cercetare, timp de sase ani inainte de a primi acceptul si de a fi inscrisa in lista “Codex Alimentarius“.

Pana in prezent in acea lista de standarde nationale si internationale exista peste 1500 de substante, divizate in 25 de categorii. Exista tot felul de discutii referitoare la acest Codex Alimentarius, unele mai conspirtationiste decat altele. Cert ca ca acest cod alimentar a fost recunoscut de industria alimentatiei din intreaga lume si sustine bunastarea consumatorului.

Comisia Codex Alimentarius a fost creata in 1963 si in acest an a implinit 50 de ani.

Cea mai recenta lista care cuprinde acesti aditivi arata asa:

1. coloranti E100-E182

2. conservanti E200-E297

3. antioxidanti E300-E390

4. emulgatori E400-E496/E1000-E1001

5. saruri de topire E400-E496

6. agenti de ingrosare E400-E496

7. agenti de gelifiere E400-E496

8. stabilizatori E400-E496

9. agenti de gust E600-E640

10. acidifianti E300-E390

11. corectori de aciditate si pH E300-E390

12. agenti antiaglomeranti E500-E580

13. amidon modificat E1400-E1450

14. edulcoranti (indulcitori) E900-E999

15. substante de afanare E400-E496

16. antispumanti E500-E580

17. agenti de suprafata si albire E900-E999/E1500-1520

18. agenti de tratare a fainii E500-E580/E900-E999

19. agenti de intarire-afermisanti E500-E580

20. umectanti E1200-E1202/E1400-E1450/E1500-E1520

21. sechestranti E400-E496

22. enzime E1100-E1105

23. agenti de umplutura

24. gaze propulsoare E900-E999

25. alte categorii

Dupa cum se observa, lista se mareste mereu si din ce in ce mai multe substante naturale sunt inlocuite cu acesti aditivi alimentari, in ideea pastrarii alimentelor, fiind invocata o mai buna calitate a alimentelor, pastrarea lor pe o mai lunga durata.

In randurile de mai jos vom detalia putin cele mai folosite E-uri din industria alimentara, cei mai folositi aditivi alimentari. Astfel, fiecare dintre noi poate sa cunoasca la modul general cum e cu acesti aditivi alimentari si fiecare va lua decizia potrivita despre ce sa consume in continuare. Fiecare om e liber sa aleaga cum traieste si cum se hraneste.

Aditivi alimentari (E-uri) cu grad ridicat de risc mutagen si teratogen. Cele mai periculoase E-uri sunt cele folosite pentru colorarea in galben sau rosu a sucurilor, gemurilor sau compoturilor, a mustarului sau a altor alimente. Sunt reprezentate de E-102 (tertrazina, colorant galben) cu potential tumoral mutagen si declansarea crizelor de astm bronsic si de E-127 (eritrozina, colorant rosu), pentru fabricarea de sucuri, gemuri, compoturi sau alte alimente.

Pentru prepararea salamurilor uscate crude, se foloseste nitratul de sodiu (E-251) si nitratul de potasiu (E-252), considerati ca avand actiune cancerigena. La conservarea alimentelor se foloseste acidul benzoic (E-320) si derivatii sai (E-321 si E-211 – interzis in SUA), cu potential teratogen (producator de malformatii).

In pregatirea industriala a supelor instant, mezelurilor si altor alimente/condimente concentrate se foloseste glutamatul de sodiu (E-621), cu efecte puternice neurotoxice la consumatorii care utilizeaza frecvent aceste produse.

Aditivi alimentari (E-uri) cu grad mediu de periculozitate. Si aici in varful listei avem colorantii galbeni si rosii, respectiv E-110 (galben sunset – cancerigen) si E-123 (amarant rosu – cancerigen, interzis de ceva vreme in mai multe tari, printre care SUA si Rusia). Acestia sunt folositi in sucuri, dulciuri, prajituri, jeleuri, branzeturi prelucrate prin topire etc. Sunt considerati mai putin periculosi decat tartrazina si eritrozina…

Un al colorant rosu utilizat in mod special in preparatele din carne tocata, mutagen si toxic, interzis in mai multe tari ca SUA si Australia, este Rosu 2G.

Tiabendazolul (E-233), toxic, conservant in sucurile de citrice – interzis in Australia. Butil-hidroxi-anisol (BHA) este potential teratogen, fiind folosit pentru conservarea cartofilor deshidratati, a uleiurilor vegetale, ca factor antirancezire, a supelor concentrate, a sosurilor.

Indulcitorii industriali de tipul acetosulfamului (E-95) si a zaharinei (E-954) sunt posibil cancerigeni si sunt folositi la produsele zaharoase, guma de mestecat, bauturi racoritoare sau alte produse dulci.

Aditivi alimentari fiziologici, lipsiti de risc patogen. Exista o multime de aditivi alimentari, care desi sunt E-uri, nu sunt periculosi. Mai jos veti putea observa o parte din ei.

1. Tocoferolul (Vitamina E) – E-306 – este un antioxidant natural sau de sinteza, cu rol bine determinat in protectia antioxidanta a grasimilor. Este adusa in organism prin aport alimentar si este repartizata in doua moduri: vitamina E circulanta in sistemul sanguin si vitamina E de depozit.

2. Carageanul (E-407) este folosit in procesele de emulsificare a substantelor grase cu cele apoase, este un emulgator natural deosebit de valoros, folosit intensiv in industria alimentara.

3. Lecitina (E-322), extrasa din prelucrarea industriala a uleiurilor vegetale, este un antioxidant redutabil folosit in produsele de ciocolaterie si cofetarie.

4. Riboflavina (vitamina B2 sau E-300) – in diverse produse ale industriei alimentare, cu rol de potentiator de arome sau de antioxidant.

5. Acidul Ascorbic (Vitamina C sau E-440) – este unul din cei mai puternici antioxidanti din organism.

Despre vitamine, minerale si nutritie in general am mai scris.

Ultimele revizuiri din Codex Alimentarius sunt publice, aici.

Acest articol este pur informativ, nu vreau sa sperii pe nimeni, vreau doar ca fiecare sa constientizeze existenta aditivilor si sa fim din ce in ce mai atenti la ce consumam. Trendul mondial este de renuntare la tratidionalism si de trecere la fast-food, sau ready-food, adica la alimente din ce in ce mai artificiale, mai frumos colorate si mai conservate.

Romania este obligata sa se alature acestor norme, deci urmarile consumului alimentelor conservate si pre-gatite din tarile mari, vor incepe sa se revada si resimta din ce in ce mai des si la noi. Nu sunt conspirationist, nu judec pe nimeni, dar spun ca va fi din ce in ce mai scump si mai greu sa mancam sanatos…

Asadar, ne putem baza pe ciorbele traditionale, chiar si pe o friptura bine facute in cuptor, care poate fi mult mai naturala si mai sanatoasa decat multe alimente din supermarketuri.

Sfatul meu este sa citesti cu atentie etichetele produselor alimentare si sa eviti pe cat posibil produsele pline de E-uri (care mai nou nu sunt trecute sub forma e E-uri, ci au denumirea lor chimica/stiintifica) si mai ales fereste-te de produsele foarte rosii sau foarte galbene.

Nu uita, cuvantul cheie este echilibrul. Pastreaza o alimentatie echilibrata, fa miscare si consuma apa.

Daca ai intrebari, doleante, nemultumiri, le astept fie in comentarii la acest articol, fie pe pagina cu intrebari si raspunsuri, fie pe twitter, facebook sau chiar youtube. Daca vrei sa afli rapid cand scriu ceva nou, te poti abona prin e-mail sau RSS.

sursa foto. surse aditionale: 1; 2; 3; 4; 5.

3 Comments

Leave a Reply
  1. Doamne ferestre,mai bine imi cumpăr câteva pungi de deterget sa mănânc decât sa mai mănânc mizeriile astea din magazin,ce parere ai Vali de slanina,unsoare,jumeri,cas si alte mancaruri naturale?mai am șanse sa ajung la un six pack de invidiat daca le consuma in fiecare zi ,având in veder faptul ca sunt ectomorf.

    Multumesc mult si respect pentru blog si pentru aceste articole interesante.

  2. Oricat ar fi sau n-ar fi ele de “bune” si de “testate” (wink, wink) in mod clar ca nu sunt mai bune decat un produs natural, dar nu asta e discutia.. :) E o intreaga industrie aici, iar testele realizate de o industrie pentru aceasi industrie mi se par putin dubioase sincer… :))) Adica eu unul inclin sa nu am incredere in ele din cauza dozei (cel putin teoretice) destul de mare de subiectivism ce o presupun… :) Nu zic ca toate is otravuri, dar nici nu cred ca toate sunt “ok” asa cum sustin dansii… :)))

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *